Manastirea Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil - Baia de Arama
Manastirea Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil - Baia de Arama

Arhitectura bisericii

Din punct de vedere arhitectural, biserica corespunde tipului de creaţie artistică ce urmăreşte tendinţele înnoitoare din epoca mateină prin promovarea valorilor vocabularului decorativ european, concomitent cu păstrarea formelor tradiţionale.

Arhitectura simplă a bisericii îmbină stilul epocii lui Matei Basarab, aparţinând secolului XVII, caracterizat prin construcţia impunătoare, cu turla clopotniţei pe pronaos, prin coloane de cărămidă circulară şi scara clopotniţei pe peretele nordic, cu stilul brâncovenesc din secolul al XVIII-lea, noutatea fiind pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea şi catapeteasma sculptată.

Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat şi absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m şi lăţimea de 10,80 m, având pridvor, pronaos deasupra căruia se află turnul clopotniţei, naos cu două abside semicirculare şi alta semicircular la interior.

Sistemul constructiv este alcătuit din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă. Fără sâmburi şi centuri din beton armat. Biserica este zidită din cărămizi bine arse de 27*14*3 cm, alternând pe alocuri cu blocuri de zgură de aramă, material tare şi economic ce intră în componenţa multor ziduri din localitate. Rosturile sunt de mortar foarte tare de 5 cm grosime.

Pridvorul este deschis, susţinut de zece coloane masive de cărămidă şi arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului şi pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lăţimea bisericii, având cinci arcade în faţă, două spre nord şi unul spre sud, toate în formă de potcoavă şi subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două angajate în zid. Coloanele sunt aşezate pe un soclu masiv întrerupt la intrarea din faţă şi spre sud.

Pronaosul de plan dreptunghiular este acoperit cu o calotă semisferică de cărămidă, susţinută de două arce laterale, sprijinite pe console. Arcurile late est-vest nu se prelungesc pe un singur plan până în pereţii nord şi sud, ci sunt întărite numai în partea dinspre calotă pe o lăţime de 60 cm, partea lor laterală fiind la un nivel mai ridicat.

Deasupra pronaosului se deschide clopotniţa pătrată, având câte două firide pe fiecare latură, în arcade cu semicercuri subîntinse fiecare de câte un tirant de gorun. Uşa de acces la scara clopotniţei se află în colţul dinspre nord-vest. Scara este amenajată în peretele nordic anume mai gros prevăzut. Între naos şi pronaos se află un zid plin cu o deschidere boltită la mijloc.

Naosul prezintă două abside laterale semicirculare, boltirea fiind de asemenea realizată din calote semisferice. Naosul are o calotă foarte aplatizată pe patru arcuri susţinute pe patru stâlpi care formează un pătrat în partea centrală.

Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spaţiul diaconiconului este sugerat de o simplă nişă. Despărţirea altarului de naos se face printr-o catapeteasmă de lemn. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil brâncovenesc, fiind pe jumătate înlocuită datorită acţiunii din zonă şi a atacului xilofag.

Pardoseala în întreaga biserică este executată din lemn. Nivelul de călcare al altarului este mai înalt decât în tot restul bisericii. Soclul este din cărămidă şi bucăţi de zgură de la topitoriile minelor de aramă. Ferestrele sunt înguste, fără încadramente de piatră. Nu au suferit în trecut modificări.

Decoraţia faţadelor este simplă, realizată printr-o tencuială din var şi nisip. În zona superioară, sub cornişă se găseşte un brâu simplu, de cărămizi dispuse în zimţi de fierăstrău.

Acoperişul este de tip şarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streaşină se descriu trei rânduri de cornişă, cărămidă dinţi de fierăstrău.

Text and pictures CC-BY-SA 3.0